Danny Weber
16:04 22-10-2025
© ProEnergy
Criza de energie împinge centrele de date pentru IA să folosească turbine din motoare de avion: soluții mobile în Texas, până la 48 MW, OpenAI LM2500XPRESS.
Epoca inteligenței artificiale s-a dovedit atât de flămândă de energie, încât centrele de date au ajuns să apeleze la motoare de avion. În Statele Unite, operatorii instalează turbine scoase din uz de pe aeronave comerciale — literalmente motoare de avion montate pe trailere, transformate în generatoare capabile să alimenteze clustere de IA care trag zeci de megawați.
Potrivit IEEE Spectrum, Texas găzduiește deja instalații bazate pe turbine General Electric CF6‑80C2 și LM6000 care au zburat cândva pe Boeing 767 și Airbus A310. Reconfigurate de ProEnergy și Mitsubishi Power, aceste uriașe livrează acum până la 48 de megawați fiecare — suficient cât să țină în funcțiune ferme întregi de servere, în timp ce rețeaua publică se străduiește să țină pasul cu cererea.
ProEnergy oferă unități mobile de producere a energiei, cu motoare cu reacție montate pe trailere, care pot fi pornite în câteva minute. Soluții similare, precum FT8 MOBILEPAC de la Mitsubishi Power, construit în jurul motoarelor Pratt & Whitney, furnizează aceeași putere în pachete compacte.
Nu e ieftin și nici „verde”: turbinele ard gaz sau motorină, au nevoie de sisteme complexe de control al emisiilor și funcționează în regim de ciclu simplu, fără recuperarea căldurii. Chiar dacă sună ca o soluție de avarie, într-o industrie a IA unde și un singur cluster poate consuma sute de megawați, devine tot mai des singura opțiune rapidă.
IEEE Spectrum mai notează că OpenAI implementează în Texas aproximativ 30 de unități LM2500XPRESS în cadrul proiectului Stargate. Fiecare unitate livrează până la 34 de megawați și poate porni în mai puțin de zece minute — practic o centrală mobilă propulsată de forța unui motor de avion.
Problema e că rețelele electrice convenționale pur și simplu nu țin pasul. Racordarea unor noi capacități poate dura cinci ani sau mai mult, iar construcția de noi surse se întinde și mai mult. Așa că soluțiile provizorii devin rutină: un campus de IA astăzi poate funcționa pe kerosen, iar mâine — poate — pe un modul nuclear.
În cele din urmă, turbinele cu reacție care au servit decenii întregi armata și industria petrolieră alimentează acum culisele inteligenței artificiale. Iar dacă viitorul chiar aparține IA, pare că sosește pe vuietul propulsiei Boeing.