Musk propune mutarea calculului AI în spațiu: sateliți în orbită heliosincronă, 100 GW/an, fabrici pe Lună și railgun pentru lansări. Spre scara Kardashev.
© whitehouse.gov
Elon Musk a avansat o modalitate radicală de a extinde capacitatea sistemelor de inteligență artificială: mutarea calculelor în spațiu. Planul mizează pe sateliți cu AI la bord, care să trimită înapoi doar rezultatele finite, dintr-o orbită heliosincronă gândită pentru latență redusă. El susține că în cel mult trei ani aceasta ar putea deveni cea mai ieftină cale de a genera ceea ce numește un flux de biți pentru AI, iar în patru ani ar fi varianta cu cea mai rapidă scalare. Cronometrul schițat lasă puțin loc pentru ezitări.
Apoi, propunerea urcă miza. Musk spune că pe Pământ devine tot mai dificil să găsești energie accesibilă pentru clusterele în creștere și propune lansarea, anual, a unui milion de tone de sateliți. Dacă fiecare unitate ar transporta circa 100 kW, calculele sale indică un plus anual de aproximativ 100 GW de putere de calcul, teoretic fără costuri de operare sau întreținere.
Următorul pas pe care îl descrie înseamnă fabrici de sateliți pe Lună și folosirea unui accelerator electromagnetic — practic un railgun — pentru a împinge sateliții AI până la viteza de eliberare, fără rachete. În stadiul final, vorbește despre depășirea pragului de 100 de terawați de capacitate AI pe an și despre un progres real către o civilizație de Tip II pe scara Kardashev. Viziunea sare de la hardware orbital la industrie lunară și se citește mai degrabă ca un grafic de implementare decât ca un exercițiu teoretic.
Într-o postare separată, a adăugat că, dacă Luna ar găzdui fabrici, roboți și acceleratoare de mari dimensiuni care să închidă bucla de la producție la lansare, sistemul ar putea funcționa teoretic fără bani tradiționali, cu o economie măsurată în wați și tone, operând de facto autonom. Privirea resurselor prin acest filtru mută accentul întregii inițiative către inginerie, acolo unde promisiunile ambițioase cer soluții concrete.