Cristale de memorie 5D pe sticlă: 360 TB pentru arhivare la rece

Startupul britanic SPhotonix afirmă că tehnologia sa de stocare a datelor bazată pe așa-numitele cristale de memorie 5D a depășit etapa demonstrațiilor de laborator și se apropie de utilizarea practică. Compania plănuiește să lanseze proiecte-pilot în următorii doi ani pentru a aduce sisteme de stocare la rece pe bază de sticlă în centrele de date — un pas care sugerează că ideea începe să iasă din faza de concept.

În centrul sistemului se află un disc din sticlă de cuarț cu diametrul de aproximativ cinci inci (127 mm). Un laser femtosecundă „scrie” informația sub formă de nanostructuri în interiorul sticlei, codând datele simultan pe cinci parametri: cele trei coordonate spațiale, plus orientarea și intensitatea fiecărei structuri. Citirea se face optic, cu lumină polarizată. Potrivit SPhotonix, un singur disc poate stoca până la 360 terabytes, iar suportul ar putea conserva datele timp de 13,8 miliarde de ani — aproximativ vârsta universului. Dacă aceste promisiuni se confirmă în afara laboratorului, un asemenea orizont ar rescrie, fără exagerare, sensul expresiei «pe termen lung» în arhivare.

Suporturile nu au nevoie de alimentare pentru a păstra informația și sunt izolate de rețea prin însăși proiectarea lor (air-gapped), ceea ce le face potrivite pentru arhive și depozite de backup unde sunt acceptabile întârzieri de acces de câteva secunde. Prototipurile de azi pierd teren la viteză în fața sistemelor tradiționale: scrierea are loc în jur de 4 megabytes pe secundă, iar citirea ajunge până la 30 megabytes pe secundă. Foia de parcurs țintește creșterea acestor valori până la 500 megabytes pe secundă în trei–patru ani — un ritm modest acum, dar, în stocarea profundă la rece, rezistența și densitatea cântăresc mai mult decât sprintul.

Estimările pentru hardware, în această etapă incipientă, pornesc de la aproximativ 30.000 de dolari pentru un dispozitiv de scriere și circa 6.000 de dolari pentru unul de citire. Primul cititor mobil, destinat utilizării în afara laboratoarelor, este așteptat în aproximativ un an și jumătate. SPhotonix a atras în jur de 4,5 milioane de dolari și lucrează la următorul nivel de maturitate tehnologică, care presupune testări în condiții reale — o bornă decisivă pentru orice platformă de stocare ce revendică o anduranță de ordinul secolelor.

Interesul pentru alternative de arhivare non-magnetice crește. Microsoft experimentează stocarea pe sticlă prin Project Silica, iar alte companii avansează suporturi ceramice pentru biblioteci robotizate. Particularitatea SPhotonix e una strategică: în loc să construiască un serviciu propriu de stocare, startupul vrea să licențieze tehnologia și să o integreze în centrele de date existente — o miză pragmatică ce ar putea netezi adoptarea, dacă țintele de performanță vor fi atinse.