Cum mărcile chinezești de mașini electrice rescriu piața globală

Până la finalul lui 2025, piața globală a vehiculelor electrice arăta cu totul altfel. Producătorii chinezi urcaseră în primele poziții, livrând aproximativ 43% din vânzările de EV la nivel mondial. Opt dintre cele zece modele cele mai vândute proveneau deja din China. Explicația nu ține doar de preț, ci și de metodă: aceste mărci lansează mai repede modele noi, păstrează un control mai strâns asupra lanțurilor de aprovizionare și privesc tot mai mult mașina ca pe un produs digital, nu doar ca pe o mașinărie. Devine din ce în ce mai clar că această postură în care software-ul are întâietate resetează așteptările.

BYD — scară, control și preț

BYD este în prezent cel mai mare producător de EV din lume după volum. Își proiectează intern bateriile, motoarele electrice și chiar cipurile. Un asemenea nivel de integrare verticală reduce costurile și dependența de furnizori externi. Modele precum BYD Seagull concurează cu succes rivalii de peste hotare datorită prețurilor tăioase, asociate cu autonomie și dotări solide.

În 2025, BYD a început producția în Ungaria și Brazilia, ocolind tarifele la import și apropiindu-se de piețele-cheie. În paralel, și-a construit o prezență premium prin sub-brandul Yangwang și se pregătește să lanseze noile Seal 08 și Sealion 08 la începutul lui 2026, cu un limbaj de design proaspăt. Strategia îmbină disciplina pe volum cu o urcare atentă în gamă.

Xiaomi — pariu pe ecosistem

Intrarea Xiaomi în auto a fost una dintre mișcările cele mai vizibile din ultimii ani. Sedanul electric SU7 a depășit 200.000 de unități vândute în mai puțin de un an. Avantajul a venit din integrarea cu HyperOS, care leagă smartphone-ul, casa inteligentă și mașina într-un singur ecosistem.

În 2025, Xiaomi a prezentat crossoverul YU7 cu arhitectură la 900 volți și scaune cu tehnologie „Zero Gravity”. Producția a urcat rapid peste 40.000 de vehicule pe lună — un prag la care mulți constructori tradiționali ajung greu la început. Ritmul sugerează că ADN-ul din electronice de consum poate fi convertit în scară industrială auto.

NIO — o nouă logică pentru încărcare

NIO și-a ales propriul drum și a pariat pe schimbul rapid de baterii. Rețeaua globală include deja peste 4.000 de stații, iar un schimb durează mai puțin de trei minute. Dispare astfel una dintre marile neplăceri ale deținerii unui EV: timpii lungi de încărcare.

În 2025, compania și-a extins gama cu sub-brandul Onvo pentru familii și Firefly pentru Europa. O ofensivă concentrată în Țările de Jos și Norvegia pregătește intrarea în Regatul Unit și Benelux în 2026. Dacă schimbul de baterii continuă să se extindă, discuția despre încărcare capătă altă turnură.

Geely — puterea platformelor și a mărcilor

Geely exploatează un avantaj distinct: deține Volvo, Polestar și Lotus. Pe această fundație construiește brandul premium Zeekr, care mizează pe tehnologii avansate. Zeekr 001, actualizat la final de 2025, a adoptat o platformă la 900 volți și bateria Golden Brick, ce trece de la 10 la 80% în aproximativ șapte minute.

Arhitectura flexibilă SEA îi permite lui Geely să aducă rapid pe piață EV-uri din segmente diferite, reducând costurile și accelerând scara — o gândire de platformă aplicată cu intenție.

XPeng — mașini definite de AI

XPeng și-a fixat nișa în zona mașinilor centrate pe inteligență artificială. Gama din 2025 urmează integral filosofia „definite de AI”, în care software-ul dictează ritmul. Mona M03, un model accesibil cu asistență avansată la condus, a devenit un hit, iar Mona SUV este pregătit să provoace Tesla Model Y în 2026.

Un parteneriat cu Volkswagen, cipul proprietar Turing și autorizările pentru conducere autonomă de Nivel 3 au împins marca în plutonul fruntaș al cursei tehnologice. Extinderea în Europa, Australia și Coreea de Sud nu face decât să întărească aceste ambiții. Tot mai mult, XPeng arată ca o companie software care construiește mașini.

De ce Occidentul rămâne în urmă

Companiile chineze dezvoltă modele noi în 18–24 de luni, în timp ce mărcile occidentale ajung adesea la până la șase ani. În China, accentul cade pe software, experiența utilizatorului și AI; mulți producători occidentali rămân ancorați în parametri tradiționali. Nici barierele comerciale nu îi opresc pe cei din China — pur și simplu mută producția mai aproape de piețele finale. Viteza, până la urmă, nu poate fi tarifată ușor.

Până în 2026, EV-urile chineze încetează să mai fie excepții și devin o amenințare serioasă pentru giganții auto globali. Ritmul, tehnologia și flexibilitatea le oferă un avantaj strategic din ce în ce mai greu de ignorat. Dacă actorii consacrați nu egalează această cadență și profunzime software, vor ajunge să reacționeze, nu să conducă.