Administrația Trump a lansat Pax Silica, o inițiativă de investiții de 4 trilioane de dolari în semiconductori, energie și resurse critice, implicând țări aliate și fonduri internaționale.
© whitehouse.gov
Administrația Trump a lansat o inițiativă majoră de investiții numită Pax Silica, care vizează atragerea a până la 4 trilioane de dolari pentru dezvoltarea industriei de semiconductori, a sectorului energetic și a extracției resurselor critice. Proiectul este conceput ca un consorțiu internațional ce implică țări aliate și fonduri de investiții importante.
În prima fază, Statele Unite intenționează să investească 250 de milioane de dolari și să preia coordonarea distribuției fondurilor. Printre participanții cheie deja anunțați se numără SoftBank, Temasek din Singapore și Mubadala din Abu Dhabi, alături de fonduri de stat din mai multe țări, inclusiv Singapore, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Suedia. Împreună, acești parteneri gestionează active care depășesc un trilion de dolari, oferind o bază solidă pentru extinderea proiectului.
Pax Silica acoperă întregul lanț de aprovizionare al semiconductoriilor – de la mineritul metalelor rare și prelucrarea acestora până la fabricarea echipamentelor, a cipurilor și implementarea infrastructurii de inteligență artificială. O atenție deosebită este acordată asigurării că elementele cheie ale acestui lanț – materii prime, logistică, energie și capacitate de producție – rămân sub controlul națiunilor aliate. Treisprezece țări sunt deja implicate, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, Israel, Țările de Jos, Regatul Unit și India.
Riscurile geopolitice au furnizat o motivație suplimentară pentru extinderea proiectului. De exemplu, întreruperile transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz în timpul conflictului cu Iranul au evidențiat vulnerabilitatea rutelor logistice globale. La Washington, există percepția că infrastructura – de la porturi la cabluri – ar putea deveni ținte de presiune în viitoare conflicte, ceea ce necesită diversificarea și protejarea lanțurilor de aprovizionare.
Cu toate acestea, suma declarată de 4 trilioane de dolari a stârnit întrebări în rândul analiștilor. Pentru comparație, investițiile străine directe globale totale anul trecut s-au situat în jur de 1,6 trilioane de dolari, iar contribuția inițială a SUA reprezintă doar o fracțiune de procent din obiectivul anunțat. Totuși, inițiativa în sine reflectă competiția tot mai intensă pentru controlul resurselor și tehnologiilor, mai ales pe fondul restricțiilor impuse de China la exportul de metale rare, esențiale pentru producția de electronice moderne.