De ce iPhone, Galaxy și Pixel rămân la 5.000–5.500 mAh? Limita de 20 Wh, designul și trecerea la baterii siliciu‑carbon, plus previziuni realiste 2027–2030.
© A. Krivonosov
Pe fundalul unui val de telefoane chinezești care se laudă cu baterii de 7.000–8.000 mAh, pachetele din iPhone, Galaxy și Pixel par modeste. Chiar și Galaxy S25 Ultra se oprește la 5.000 mAh, iar iPhone 17 Pro Max abia trece de acest prag. Pe hârtie pare de neînțeles; în practică, există o logică clară.
O parte a explicației ține de design și grosime. Dispozitivele premium urmăresc carcase ultrasubțiri — iPhone Air are doar 5,6 mm, ceea ce limitează fizic dimensiunea bateriei. Totuși, există și o contragreutate: RedMagic 11 Pro reușește să integreze 7.500 mAh într-un corp de 8 mm și oferă chiar și încărcare wireless. Subțire nu înseamnă obligatoriu baterie mică, dar compromisurile sunt reale.
Motivul principal se află însă dincolo de design, în regulile de transport internațional. Regulamentele clasifică bateriile litiu‑ion de peste 20 Wh — aproximativ 5.400 mAh — drept mărfuri periculoase, Clasa 9. Asta înseamnă costuri mai mari, ambalare specială și autorizații suplimentare. Nu e de mirare că Apple, Samsung și Google preferă să rămână sub acest prag: limita e impusă mai degrabă de logistică decât de ambiție.
Brandurile chineze au găsit ocolul: două baterii mai mici în loc de o celulă mare. Fiecare unitate rămâne sub limita de 20 Wh, dar împreună trec de 7.000 mAh fără să încalce regulile de transport. În paralel, OnePlus, Honor, Xiaomi și RedMagic accelerează bateriile pe bază de siliciu‑carbon, cu densitate energetică mai mare — o direcție care împinge autonomia vizibil, cu un ritm calculat.
Siliciul poate stoca de până la zece ori mai multă sarcină decât litiul, dar se poate dilata până la 300% în timpul încărcării, cu risc de deteriorare a celulei. Producătorii contracarează cu nanostructuri și pelicule chimice. Chiar și așa, trecerea impune linii de producție noi, certificări și materiale scumpe — o tranziție costisitoare pentru Apple, Samsung și Google, care au investit deja miliarde în litiu‑ion convențional.
Celulele siliciu‑carbon cer și sisteme noi de management al energiei, alte profile de degradare și cipuri de încărcare redesenate. Asta crește riscul de erori — iar după episoadele cu Galaxy Note 7, Samsung e cu atât mai prudent. La rândul ei, Apple tinde să introducă schimbări radicale abia după testări îndelungate. Prudența poate părea conservatoare, dar se aliniază calculelor lor de risc.
Progresul, însă, pare inevitabil. Estimările indică o tranziție treptată la bateriile siliciu‑carbon pentru Samsung, Apple și Google între 2027 și 2030. Câștigurile inițiale vor fi moderate — o creștere de 5–10% a capacității —, tradusă în jur de 5.500 mAh pentru viitoarele modele Galaxy Ultra și aproximativ 6.000 mAh pentru seria iPhone Pro Max.
Până atunci, telefoanele chinezești probabil vor conduce la capitolul autonomie, avansând rapid tehnologia siliciu‑carbon. E foarte posibil ca ele să fie primele care livrează smartphone‑uri cu baterii de 10.000 mAh — chiar dacă logo‑ul de pe carcasă nu va fi Apple sau Samsung.